zi de munca

Ma simt cred mai bine acum sa scriu ceva. Am fost racit si nu imi ardea de nimic, nici macar de ars gazul. Imi revin usor usor, pash pash, merg tiptil sa nu trezesc din nou boala. Al naibii nas, nu am inteles niciodata de unde se strange atata mucozitate, parca tot creierul se transforma in materia aia vascoasa si verzuie, care iti curge si nu se mai opreste.

Trebuie sa va povestesc cum a fost in desert. Am asteptat de multa vreme chestia asta si imi construisem un soi de paris dakar in cap. Dar nici pe departe, nu e alert, nu e nici macar foarte rapid. Poate daca as fi fost cu masina prietenului lui Jon, care avea roti mai late si a reusit sa urce niste dune mai spectaculoase.
in rest, s-a mers prin desert, am reusit odata sa ramanem blocati in varful unei dune cu rotile in aer si am utilizat carligul de tractare si alta data am ramas intr-o parte, foarte aproape sa fim rasturnati pe partea dreapta (unde stateam noi). Asa ca am ramas in masina cumintei si glumind usor fortat pana cand a venit celalalt
tip si ne-a tractat usor usor, rebalansdu-mi bautura din stomac.
Hobby-ul e ucigator pentru mediu. motoare de 4 litri, ambalata la maximum, mers numai in viteza 1 pentru mai mult de 3 ore... no comment. Am ajuns si in niste zone in care localnicii se strangeau si erau aruncate sute de sticle de apa, in special de la cei care mergeau pe motorete cu 4 roti, din care se mai vad si prin Bucuresti. Se pare ca dupa ce beau apa, o aruncau, pentru ca nu aveau unde sa o tina. Am vorbit cu Jon si sper sa organizam o iesire intr-un weekend sa facem curat in zonele cele mai afectate.

Iar la riad, dupa cum se simte si din tonul meu, e infiorator de plictisitor. Ma mai uit la filme in weekend, dar parca nu imi mai arde de nimic.
aaa, sa uit, azi am luat bilete la Iron Maiden pentru mine si Moni. Daca i-am ratat in Bucuresti, ca aveam avionul spre Riad, macar o sa ii vedem in Dubai si o sa decalez avionul spre Riad mweahahah

Ma duc la masa.